DNS: cartea de telefon a internetului

Modulul 1: Ce este DNS? · Timp de citire: 6 minute

Obiectiv de învățare: După această lecție veți putea explica, în cuvinte proprii, ce face DNS și de ce internetul nu poate funcționa fără el.

Concepte-cheie: DNS, adresă IP, nume de domeniu, interogare (lookup), înregistrare

Calculatoarele calculează cu numere, oamenii cu nume

Fiecare calculator conectat la internet are o adresă: adresa IP. Este un fel de număr de telefon. Există două variante:

• IPv4, patru numere separate prin puncte, de exemplu 192.0.2.10;
• IPv6, mai lung, cu două puncte, de exemplu 2001:db8::10.

Calculatoarele se găsesc între ele doar prin aceste numere. Noi, oamenii, preferăm să reținem nume. example.com este mai ușor de reținut decât 192.0.2.10, iar numărul se poate schimba fără ca numele să se schimbe. Dacă un site web se mută pe un alt server, acesta primește un alt număr. Numele rămâne pur și simplu același.

Este deci nevoie de ceva care să traducă numele în numere. Acesta este Domain Name System, pe scurt DNS.

Cartea de telefon

Puteți compara DNS cu o carte de telefon, sau cu lista de contacte din telefonul dumneavoastră. Căutați după un nume și primiți înapoi un număr. Dacă tastați example.com în browser, se întâmplă următoarele:

1. Browserul dumneavoastră întreabă DNS-ul: "Care este adresa lui example.com?"
2. DNS-ul răspunde: "192.0.2.10."
3. Browserul dumneavoastră se conectează la 192.0.2.10 și cere site-ul web.

Această căutare se numește interogare sau, în engleză, lookup. Se întâmplă extrem de rapid: de obicei durează mai puțin de o zecime de secundă. Așadar nu observați nimic, atât timp cât funcționează.

Nu doar pentru site-uri web

Imaginea cărții de telefon este aproape corectă, dar DNS poate păstra mai mult de un singur număr per nume. La un nume de domeniu există mai multe tipuri de date, fiecare cu un scop diferit. Un astfel de element de date se numește înregistrare. Câteva exemple:

Dacă cineva trimite un e-mail la info@example.com, serverul de e-mail al expeditorului nu cere înregistrarea A, ci înregistrarea MX: unde este cutia poștală a acestui domeniu? Site-ul web și e-mailul pot astfel să se afle la doi furnizori diferiți. Acest lucru este foarte obișnuit: site-ul web la un furnizor, e-mailul la Microsoft 365 sau Google Workspace.

Fiecare înregistrare are întotdeauna trei elemente:

• un nume (de exemplu example.com sau www.example.com);
• un tip (A, AAAA, MX, TXT și încă o serie de altele);
• o valoare (răspunsul).

Pe lângă acestea există un număr care indică pentru cât timp poate fi reținut un răspuns. Acesta se numește TTL. Despre asta este vorba în modulul 6.

Ce NU este DNS

Apar frecvent câteva neînțelegeri:

• DNS nu stochează site-uri web. El doar indică unde se află site-ul web. Fișierele site-ului dumneavoastră se află pe un server web, nu în DNS.
• DNS nu stochează e-mailuri. El doar indică la ce server trebuie livrat e-mailul.
• DNS nu cunoaște pagini. example.com/contact nu poate fi pus în DNS. DNS cunoaște doar nume. Ce urmează după prima bară oblică este gestionat de serverul web (lecția 3.4).
• DNS nu este o dovadă de proprietate. Cine este proprietarul unui nume de domeniu se află la registru, nu în DNS (lecția 1.3).

O carte de telefon globală și distribuită

Nu există un singur calculator mare cu toate numele de pe internet. Acest lucru nu ar funcționa niciodată: există sute de milioane de nume de domenii și se pun un număr enorm de întrebări în fiecare secundă. De aceea DNS este distribuit. Fiecare parte gestionează doar propria sa bucățică:

• administratorul domeniului .com (compania Verisign) știe ce servere dețin cartea de telefon a lui example.com; pentru un domeniu .nl, acesta este SIDN (registrul domeniului .nl în Olanda);
• acele servere cunosc ele însele înregistrările lui example.com.

Cum ajunge o întrebare, prin aceste bucățele, la răspunsul corect, veți vedea în lecția 1.4. Faptul că este distribuit explică și ceva ce surprinde pe mulți: atunci când modificați o înregistrare, nu toată lumea vede asta în același timp. Multe calculatoare de pe traseu rețin un răspuns pentru o perioadă (cache). Despre asta sunt lecțiile 6.1 și 6.2.

De ce trebuie să știți acest lucru ca deținător de domeniu

Atât timp cât totul funcționează, nu trebuie să vă ocupați de DNS. Dar îl întâlniți de îndată ce:

• site-ul dumneavoastră web sau e-mailul se mută la un alt furnizor;
• un serviciu precum Google, Microsoft, o platformă de magazin online sau un serviciu de newsletter vă cere: "adăugați această înregistrare în DNS-ul dumneavoastră";
• e-mailul dumneavoastră ajunge în spam și cineva spune că SPF, DKIM sau DMARC nu sunt configurate corect;
• site-ul dumneavoastră web funcționează "la unul da, la altul nu" după o modificare.

O mică greșeală în DNS vă poate bloca site-ul web sau e-mailul. De aceea merită să înțelegeți ce faceți. Acest curs vă ajută în acest sens, pas cu pas.

Rezumat

• Calculatoarele se găsesc între ele prin adrese IP (IPv4 precum 192.0.2.10, IPv6 precum 2001:db8::10); oamenii folosesc nume.
• DNS traduce nume în date, precum adrese IP și serverul de e-mail al unui domeniu.
• Fiecare element de date este o înregistrare cu un nume, un tip și o valoare.
• DNS nu stochează site-uri web sau e-mail și nu cunoaște pagini: doar arată calea.
• DNS este distribuit pe foarte multe servere, iar răspunsurile sunt reținute o perioadă (cache).

Quiz

Exercițiu

Exercițiul Z1.1: Adresa lui sidn.nl. Căutați adresa IPv4 (înregistrarea A) și, dacă există, adresa IPv6 (înregistrarea AAAA) a lui sidn.nl (site-ul SIDN, registrul domeniului .nl în Olanda). Folosiți instrumentul nostru de căutare a adresei IP (https://www.weboke.ro/cautare-ip), un alt instrument online de interogare DNS sau, dacă știți deja să o faceți, nslookup sidn.nl într-o fereastră de linie de comandă. Completați adresele pe care le găsiți.

Lectură suplimentară

Aceste articole descriu pașii din panourile WebOké. La alți furnizori funcționează similar.

• Manual DirectAdmin 5.1: Ce este DNS și când îl modificați?
• Istoricul numelui de domeniu